Cum isi creeaza un avocat clientela?


”Cum aleg un avocat bun? Am nevoie cu adevărat de un avocat? Ce pot și ce nu pot discuta cu avocatul meu? Cum procedez atunci când avocatul nu îmi inspiră încredere? Care este onorariul corect pe care îl poate percepe un avocat?”

Iată cele mai importante întrebări la care caută răspuns majoritatea cetățenilor care au de-a face pentru prima dată cu hățișurile justiției. Pe blogul meu am publicat un ghid practic conținând 12 sfaturi (Avocat Tudor Duca, Iași) care, luate în calcul de justițiabili, le sporesc șansele de a-i găsi pe cei mai potriviți avocati pentru problema juridică cu care se confruntă.

La sfatul unor colegi avocați din Baroul Iași, am decis să încerc și o altă manieră de abordare, reconfigurând textul din punctul de vedere al avocatului la începutul carierei, care trebuie să își stabilească o serie de reguli care să îi guverneze activitatea profesională și să îi deschidă calea către o clientelă de calitate. Respectarea regulilor ce urmează nu garantează obținerea peste noapte a unui portofoliu vast de clienți, însă reprezintă un prim pas important în această direcție.


1. Exercitați profesia în mod legal. Potrivit dispozițiilor legale – art. 1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 republicată, profesia de avocat poate fi exercitată doar de către membrii barourilor județene ce fac parte din Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.). Pentru a se asigura că persoana la care a apelat întrunește această calitate și că nu face parte din structuri paralele ilegale, precum Baroul Constituțional, ai cărui lideri au fost condamnați penal, recomandăm verificarea Tabloului avocaților din România sau a Tabloului avocaților din fiecare Barou (de exemplu, avocati Iasi – definitivi și stagiari).

2. În funcție de propriile preferințe, aptitudini, clientelă etc., alegeți-vă un domeniu de specializare în practica dreptului. Legea avocaturii nu impune avocaților o anumită specializare într-un domeniu de practică, ceea ce înseamnă că orice avocat are libertatea de a își alege singur aria de specializare sau, mai mult, chiar de a evita o asemenea specializare și de a încerca să acopere toate ramurile dreptului. Însă, pentru un client responsabil este prudent să apeleze la un avocat, chiar mai puțin notoriu, dar specializat în domeniul din care face parte cauza cu care se confruntă clientul, decât la un avocat notoriu, dar specializat în alt gen de cauze. De exemplu, nu este recomandabil ca un justițiabil să aleagă un avocat specializat în arestări atunci când are nevoie de un avocat pentru divorț.

3. Exercitați profesia preponderent pe plan local. Legea avocaturii permite ca orice avocat definitiv să poată practica profesia în fața oricărei instanțe de judecată de pe teritoriul României (cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, unde se cere o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 5 ani de la definitivare). Însă, pentru a evita cheltuieli suplimentare cu deplasarea avocatului din localitatea sa de domiciliu către cea unde este necesară prestația sa profesională, cheltuieli constând în transport, cazare, diurnă etc., cea mai potrivită soluție este alegerea unui avocat care face parte din baroul local. De asemenea, este de presupus că un avocat care urmează să facă o deplasare în interes profesional va percepe un onorariu mai mare decât un avocat care face parte din baroul local, întrucât pe durata deplasării acesta nu va putea acorda asistență juridică altor clienți. De exemplu, pentru un proces de partaj (moștenire) ce se poartă la Iași un justițiabil ar trebui să apeleze la un avocat din Iași, iar nu la unul din București sau din Cluj-Napoca, a cărui prezență la proces la numeroasele termene de judecată va implica cheltuieli de deplasare și un onorariu sporit.

4. Obțineți aprecierea clienților, adversarilor, colegilor etc., fiindcă aceștia vor oferi referințe cu privire la activitatea dvs. profesională atunci când li se vor cere. În această privință cel mai bine funcționează sistemul de recomandare între rude, prieteni, colegi de serviciu, cunoștințe etc. În situația în care aceștia au avut de rezolvat o problemă juridică, cu siguranță vor fi dispuși să împărtășească din experiența lor și îl vor recomanda pe avocatul care i-a ajutat să rezolve cazul sau, dimpotrivă, vor recomanda evitarea avocatului care i-a consiliat prost. Ipoteza ideală este cea a unui prieten sau a unei cunoștințe de încredere, care este avocat specializat în alt gen de cauze. El este în măsură să facă cele mai bune recomandări dintre colegii de breaslă.

5. Fiți prezenți pe internet. În epoca actuală, alegerea unui avocat nu ar trebui să se realizeze în sala unde au loc ședințele de judecată sau pe holurile tribunalelor. În condițiile în care informații precum pregătirea teoretică a unui avocat, domeniul său de specializare și rezultatele obținute în acest domeniu, portofoliul său de clienți, recenziile obținute din partea acestor clienți, articolele publicate în reviste de specialitate sau pe propriul blog, aparițiile în presa scrisă sau vizuală pot fi disponibile online, ar fi riscant pentru un client să nu aibă în vedere aceste criterii atunci când se decide asupra avocatului ce urmează să îl consilieze sau să îl reprezinte pe plan juridic. Este adevărat că informațiile culese din mediul online nu ar trebui să reprezinte singurul criteriu de alegere a avocatului, precum în cazul altor produse sau servicii, însă la fel de adevărat este că nu ar trebuie ales un avocat absent cu desăvârșire din spațiul virtual.

6. Solicitați clientului să nu vă ascundă niciun amănunt relevant cu privire la caz, oricât de nefavorabil ar fi. Rolul avocatului nu este să își judece clientul și faptele sale, ci să îl ajute să rezolve cu succes o anumită problemă juridică. Pentru a găsi cea mai potrivită rezolvare, avocatul trebuie să cunoască toate datele problemei, inclusiv toate atuurile de care s-ar putea folosi partea adversă, fiindcă numai așa le poate combate. Nimic nu este mai neplăcut pentru un avocat decât să aibă parte de asemenea surprize în fața instanței de judecată.

7. Acordați atenție maximă cazului pe care l-ați preluat. Potrivit legii, un avocat nu este obligat să preia cazul oricărui cetățean apelează la serviciile sale. Fiecare avocat are libertatea să își aleagă clienții în funcție de propriile convingeri și de propria specializare, precum și în funcție de orizontul de timp previzibil pentru rezolvarea cazului și impactul acestuia asupra agendei avocatului. Însă, atât timp cât un avocat se angajează să preia un caz, atunci este dator potrivit legii să depună toate diligențele profesionale pentru rezolvarea sa optimă. De asemenea, un bun avocat știe că relația între el și client se bazează pe încredere, astfel încât îi va expune clientului cu sinceritate și pe înțelesul său atât punctele tari, dar mai ales punctele slabe ale cazului. Rolul unui avocat nu este să îl îndemne pe clientul său la procese inutile sau să îi garanteze reușita în proporție de 100%, astfel că asemenea avocați sunt de evitat.

8. Nu vă feriți să oferiți o a doua părere unui client care deja a consultat un alt avocat și, mai ales, nu vă supărați dacă un client consultă și un alt avocat. Mai ales în situația în care speța de rezolvat este dificilă sau în situația în care aceasta prezintă o miză mare, cel mai prudent pentru un client este să ceară o a doua opinie profesională. În domeniul dreptului, probleme ivite în practică au în majoritatea cazurilor mai mult de o singură rezolvare, așa încât un al doilea avocat poate oferi clientului o optică diferită, care să ducă de asemenea la rezolvarea cazului, dar mai rapid sau mai ieftin. Mai mult, un client ar trebui în mod obligatoriu să consulte un alt avocat atunci când primul nu îi câștigă încrederea, în sensul că nu acordă interes dosarului sau nu stăpânește cu siguranță noțiunile juridice pe care le presupune cazul.

9. Nu practicați onorarii ieftine. Onorariul este, probabil în majoritatea cazurilor, unul dintre criteriile esențiale pe care le au în vedere clienții atunci când apelează la un avocat. Piața avocaturii este una esențialmente liberală și nereglementată din punctul de vedere al tarifelor, ceea ce înseamnă că, spre deosebire de branșa notarilor publici sau cea a executorilor judecătorești, în cazul avocaților nu există un barem minim sau un barem maxim pe care aceștia îl pot percepe pentru un anumit caz. Din acest motiv și onorariile percepute efectiv variază foarte mult, ajungându-se de exemplu ca pentru o oră de consultanță un avocat nespecializat, la începutul carierei, să perceapă 100 lei, în timp ce o casă de avocatură din municipiul București, care are clienți firme multinaționale sau instituții guvernamentale, să perceapă tarife de 400500 euro pe oră. Totuși, trebuie reținut că un avocat scump, care face parte dintr-o mare casă de avocatură, nu garantează în sine o reușită sigură și că există și alți avocați, organizați de exemplu în cabinete individuale, foarte bine pregătiți în diverse domenii și mult mai ieftini.Potrivit Statutului profesiei de avocat, onorariile poate fi: 1) onorarii orare, care sunt recomandate mai ales în privința consultațiilor juridice, 2) onorarii fixe (forfetare), percepute ca o remunerație pentru un întreg serviciu profesional prestat de către avocat clientului; 3) onorarii de succes, care pot fi o sumă fixă sau variabilă, convenită pentru remunerarea avocatului la sfârșitul serviciului profesional pentru care a fost angajat, în cazul în care a fost atins rezultatul scontat.Pentru activitatea de asistență juridică sau de reprezentare juridică, se recomand în practică stabilirea unui onorariu combinat, între cel fix și cel de succes. În acest fel, clientul va avea siguranța suplimentară că avocatul va depune toate diligențele profesionale de care dispune pentru atingerea rezultatului scontat și obținerea onorariului de succes.Practica anumitor avocați care, mai ales în cazuri de despăgubiri în baza unor asigurări de răspundere civilă, stabilesc exclusiv onorarii de succes în cotă procentuală din depăgubirile obținute este nelegală, iar prevederile Statutului profesiei de avocat sancționează cu nulitatea absolută această clauză privind onorariul.În concluzie, trebuie reținut că un avocat bun, care întrunește toate condițiile de pregătire profesională și de specializare, va ști să își aprecieze munca și nu va fi ieftin. De aceea, cel mai bine este de tratat problema onorariului în termenii unei afaceri. Ar trebui ca un client să apeleze la un avocat ieftin, alături de care are șanse minime de succes, sau la un avocat ceva mai costisitor, care însă îi poate aduce reușita? Totuși, trebuie să făcută diferența între un avocat scump și un escroc. În situația în care clientul va câștiga dosarul, iar la final va constata că onorariul a ajuns la 25% din valoarea câștigului, înseamnă că afacerea a fost de succes pentru ambele părți, în schimb dacă va câștiga dosarul, iar la final va rămâne cu nimic, înseamnă că a fost păcălit.

10. Înmânați-i clientului un exemplar al contractului de asistență juridică și documente fiscale pentru fiecare plată efectuată. Potrivit legii avocaturii, contractul de asistență juridică se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte. În plus, potrivit legislației fiscale, pentru orice plată efectuată pe teritoriul României avocatul este obligat să emită documente fiscale – factura fiscală și, în cazul plăților în numerar, chitanță fiscală. În situația unui litigiu civil, este obligatorie depunerea acestor documente la dosarul cauzei în vederea obligării părții adverse la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, în situația în care clientul este nemulțumit de prestația profesională a avocatului angajat, legea avocaturii îi dă posibilitatea să solicite decanului baroului din care avocatul face parte să dispună restituirea integrală sau parțială a onorariului, însă pentru a se admite plângerea trebuie în mod obligatoriu să atașate copia contractului de asistență juridică și dovada plății onorariului.

11. Încearcați să impuneți clienților respectarea programului dvs. de lucru. Firește că o condiție importantă pe care o au în vedere clienții atunci când aleg un avocat o reprezintă seriozitatea acestuia. În situația în care nu este de găsit la telefon, nu răspunde la email-uri sau amână programarea unei consultații juridice, orice client responsabil se va reorienta. Însă în același timp clientul trebuie să înțeleagă că, cel mai probabil, nu este unicul client al avocatului și că timpul acestuia este important, împărțit între ședințe de judecată, ore de studiu și de pregătire a dosarelor și consultații cu clienții. De asemenea, clientul trebuie să înțeleagă că avocatul său este om și are o viață extraprofesională, așa încât, în mod ideal, ar trebui să respecte orele lui de lucru. Firește că de la această regulă există și excepții și că, în situații excepționale, un client își poate contacta avocatul și în afara orelor de program, iar dacă acesta este serios și urgența o impune, îi va sări de îndată în ajutor. 12. Încercați să vă creați o clientelă constantă. Am păstrat cel mai bun sfat pentru final. În țările civilizate, cu o cultură juridică avansată, fiecare familie cultivă și păstrează o relație profesională, de lungă durată, cu un avocat la care apelează ori de câte ori trebuie semnat un act sau trebuie luată o decizie importantă cu consecințe juridice. În acest fel, se evită de cele mai multe ori stări conflictuale sau chiar litigii, evenimente cu impact major asupra bugetului pe termen lung al unei familii. De aceea, la fel ca în cazul unui medic, este recomandabilă consultarea periodică a unui avocat, iar nu doar atunci când poate fi târziu și nu poate fi nimic reparat.

Avocat Tudor Duca

Avocat Iasi

#avocat #avocatIasi

Adresa

Bd. Dimitrie Cantemir nr. 2, Iasi 700246, Romania

Contact

Urmareste

  • JURIDICE
  • facebook
  • linkedin
  • googlePlaces

0744 694 697

©2017 TUDOR DUCA, AVOCAT IASI