„Întinerirea masivă a corpului profesional al avocaților din țară este un fenomen vizibil și la Iași”
Ați fost ales în primăvara anului trecut Decan al Baroului Iași. La 41 de ani, sunteți unul dintre cei mai tineri decani pe care i-a avut Baroul, dacă nu cumva cel mai tânăr. Cum ați primit onoranta învestire în funcție, care credeți că au fost atuurile dvs. și ce priorități ale mandatului aveți în derulare?
Într-adevăr, sunt unul dintre cei mai tineri decani ai Baroului Iași, însă nu cel mai tânăr. Din câte am observat, mă încadrez într-o tendință generală la nivel de țară, mare parte dintre decani având vârste apropiate de a mea, ba chiar poate și mai mici. Explicația nu poate fi decât una singură, și anume întinerirea masivă a corpului profesional al avocaților din țară, fenomen care se reflectă și în alegerea unor reprezentanți tineri în funcțiile de conducere ale profesiei.
În cazul meu, cred că cel mai mult a contat apropierea de colegii mei, dezvoltată în cei 18 ani de practică neîntreruptă a profesiei în sălile de judecată ieșene, precum și loialitatea pe care le-am dovedit-o de fiecare dată când mi-au solicitat ajutorul în perioada cât am făcut parte din Consiliul Baroului.
Cum a evoluat numărul de avocați membri ai Baroului în ultimii ani? Au intrat în rândurile organizației avocați tineri, în măsură să preia ștafeta de la seniori?
În momentul de față, în Baroul Iași sunt înscriși aprox. 820 avocați activi, dintre care peste o sută sunt stagiari. În ultimii 8 ani, rata de acces în profesie a fost de aprox. 25-30 avocați stagiari pe an, mai puțin în anul 2019, când au promovat examenul de primire în profesie un număr record, de 110 avocați stagiari, în două sesiuni distincte de examinare.
Acest aflux mare de avocați presupune provocări multiple, precum efortul de a găsi un maestru pe durata stagiului profesional, sens în care la nivel de consiliu am încercat să îi ghidăm pe tinerii avocați către îndrumătorii în măsură să le asigure și un venit minim pentru activitatea profesională desfășurată în timpul stagiului.
De asemenea, o provocare pe termen lung pentru acești tineri avocați, cu toții foarte bine pregătiți din punct de vedere al cunoștințelor teoretice, o va reprezenta concurența profesională. Sunt convins că vor avea succes aceia care vor da dovadă de abnegație, putere de muncă, răbdare, perseverență etc. Ca și în alte domenii, în avocatură nu există scurtături către reușită, iar dacă, în mod excepțional, un avocat devine de succes în alt mod decât prin muncă susținută, atunci succesul său va fi de scurtă durată.
Care sunt activitățile cele mai relevante ale Consiliului Baroului în ultimele luni? Cum conlucrați cu celelalte profesii juridice din județ și din țară? Dar cu alte instituții de profil de peste hotare?
În perioada recentă ne-am concentrat atenția la nivel de conducere a Baroului asupra măsurilor organizatorice menite să faciliteze exercitarea profesiei de către avocații ieșeni. Astfel, am reformat sistemul de acordare a delegațiilor din oficiu, prin implementarea unui program electronic anume creat în acest sens și prin adoptarea Regulamentului Serviciului de Asistență Judiciară din Baroul Iași. Am făcut angajări pe posturile vacante din cadrul personalului administrativ, am dotat cu echipamente IT birourile avocaților amplasate în sediile instanțelor din județ și am achiziționat licențe legislative, pe care le-am pus la dispoziția membrilor Baroului cu titlu gratuit.
Sub aspectele formării și perfecționării profesionale, am organizat conferințe tematice, în colaborare cu edituri precum „Universul Juridic”, dar și conferințe de evocare, precum cea intitulată „Avocați în agora. Repere în istoria Baroului Iași”, organizată în colaborare cu Asociația „Vespasian Pella” și cu Biblioteca Centrală Universitară.
Avem în desfășurare în prezent și un workshop organizat în colaborare cu Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași privind elemente de fiscalitate și contabilitate specifice profesiei de avocat. De asemenea, am semnat un acord de parteneriat între Baroul nostru și Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Iași privind organizarea în comun a unor conferințe de pregătire profesională.
Există, pe lângă acțiunile cu caracter strict profesional, și inițiative ale Baroului Iași de ordin cultural-sportiv sau cu caracter de responsabilitate socială?
Cu titlu de exemplu, vă pot aminti campania „Siguranță pentru copiii României”, inițiată de către avocații Baroului Iași, prin care urmărim tragerea unui semnal de alarmă cu privire la încălcarea drepturilor minorilor și prin care solicităm autorităților să ia măsuri precum înăsprirea pedepselor pentru infracțiunile săvârșite asupra minorilor, anchetarea și judecarea cu celeritate a cauzelor referitoare la minori, instruirea de specialiști care să se ocupe exclusiv de cauze cu minori ș.a.m.d.
Ați fost o perioadă și formator la I.N.P.P.A. Ce v-a adus în plus această interesantă experiență?
Încă sunt formator în cadrul I.N.P.P.A. – Centrul teritorial Iași la disciplina „Organizarea și exercitarea profesiei de avocat”, funcție ce îmi dă prilejul să mă întâlnesc cu avocații stagiari din Baroul nostru și din barourile învecinate și să discutăm problemele sensibile pe care le ridică practica profesiei. Întâlnirile se desfășoară mai mult sub forma unor colocvii între colegi, cu schimb bidirecțional de informații, decât sub forma unor cursuri sau seminare precum în facultate. Din punctul meu de vedere, este o ocazie nemaipomenită de a afla provocările cu care se confruntă avocații la început de drum, mai ales în domenii ale dreptului în care eu nu profesez, precum dreptul penal și avocatura din oficiu.
Potrivit statisticilor care există, în Iași avocatura de consultanță este mai redusă ca pondere, iar societățile de avocatură au un număr relativ mic de asociați. A fost, în schimb, pe plan local avocatura de bară o alternativă mai bună?
Într-adevăr, majoritatea avocaților care profesează în Iași sunt grupați în cabinete individuale sau în forme de colaborare care presupun un număr mic de avocați. Fără îndoială, avocații știu că formula succesului o constituie specializarea profesională, acoperirea unei raze teritoriale mai mari, serviciile profesionale integrate și munca în echipă. Însă, factorul principal în configurația formelor de exercitare a profesiei la nivelul baroului nostru o constituie clientela. Întocmai ca și în celelalte județe în afara Bucureștiului, cea mai mare parte a clienților o constituie persoanele fizice sau persoanele juridice de mică anvergură, având sediul pe raza Baroului. Marile corporații, care sunt principalii beneficiari ai avocaturii de consultanță, au, de regulă, sediile în municipiul București și, întrucât decizia cu privire la serviciile juridice se ia la nivel central, în cele mai multe cazuri se apelează la societăți de avocatură din capitală.
Pe de altă parte, instituțiile publice cu sediul pe raza județului nostru beneficiază, potrivit legii, de serviciile profesionale ale propriilor consilieri juridici și apelează doar în mod cu totul excepțional la experiența profesională a avocaților.
Totuși, în pofida acestei imagini conturate, viitorul avocaturii de consultanță în Iași este unul optimist, având în vedere dezvoltarea economică din ultima perioadă a orașului nostru, ce a devenit un pol de atracție pentru zona Moldovei, în special în domeniul tehnologiei informației.
Cum apreciați că se situează profesia de avocat la această oră în societatea românească pe plan local și național în materie de recunoaștere, respect, eficiență, preț și comunicare publică?
Fără a aprecia neapărat că ne aflăm într-o perioadă de criză, sunt de părere că avocatura se confruntă în momentul de față cu o serie de provocări care i-au știrbit din rolul pe care îl avea odinioară în societate. Din păcate, s-a exacerbat individualismul (care nu este în niciun caz sinonim cu caracterul liberal al profesiei), iar valori precum secretul profesional, independența avocatului și evitarea conflictului de interese s-au atenuat. Deși piața are alte principii decât cele ale profesiei noastre, avocatura a devenit din ce în ce mai mercantilă și asimilată societăților comerciale în percepția unei bune părți a societății. Sunt de părere că trebuie să revenim la promovarea principiului că scopul avocatului nu este obținerea de venit cu orice preț, ci apărarea drepturilor și libertăților cetățeanului. Numai în această manieră ne putem păstra rolul de parteneri indispensabili ai justiției.
Interviu apărut în Legal Magazin nr. 29, ediția de Moldova